portalul ofertei de cursuri

ORDIN nr. 3271/28.02.2000
privind reorganizarea inspectoratelor scolare judetene si al municipiului Bucuresti

In cadrul reformei cuprinzatoare a educatiei din Romania, Ministerul Educatiei Nationale si-a fundamentat politicile si strategiile adoptate pe realitatile sociale, culturale, administrative si economice.
Sensurile reformei educationale vizeaza, pe de o parte, rezolvarea problemelor imediate cu care se confrunta societatea romaneasca, iar pe de alta parte, reforma educationala trebuie sa sustina si sa determine dezvoltarea sociala, culturala, administrativa si economica compatibila cu standardele tarilor cu care Romania si-a planificat sa coopereze, dezvoltare armonizata cu cea derivata din politicile Uniunii Europene, fata de care Romania si-a asumat obligatii ferme.
Politicile educationale cuprind explicit urmatoarele orientari strategice cu privire la contributia educatiei la procesul de transformare a societatii romanesti intr-o societate:
- inclusiva, in care fiecare cetatean sa aiba sansa de a-si valorifica propriul potential;
- prospera, in care fiecare cetatean participa prin dezvoltarea personala si profesionala la dezvoltarea socio-economica la nivel national in conditiile de competitivitatii implicate de globalizare.
Rezumand prezentarea la aceste doua orientari fundamentale, este important a mentiona obiectivele strategice care se constituie in prioritati de actiune pentru perioada 1999-2001:
- cuprinderea intregii populatii de varsta scolara intr-o forma de invatamant in conditiile asigurarii parcursurilor individuale in procesul invatarii si a asigurarii dezvoltarii socio-economice. In egala masura, din punct de vedere al prioritatilor, se vor organiza cursuri specifice programelor de "sansa a doua" pentru cei care din motive sociale nu au putut beneficia de prima sansa pentru frecventarea invatamantului obligatoriu. Aceste cursuri vor fi asociate cu oferte de formare profesionala la nivelul calificarii de baza astfel incat sa se faciliteze insertia socio-profesionala, sau cu alte cuvinte sa fie combatuta marginalizarea sociala. Conceptul de cuprindere se refera si la posibilitatea oricarui cetatean de a avea acces la pregatire de-a lungul intregii vieti, motiv pentru care formarea initiala trebuie orientata spre dezvoltarea capacitatilor de invatare continua, iar accesul presupunand existenta ofertei de formare, institutia educationala trebuie sa dezvolte programe de educatie permanenta.
Se vor avea in vedere precizarile OMEN nr. 4780 din 27.10.1999 privind aprobarea Programului national "Educatia pentru a doua sansa"
- asigurarea calitatii ofertei educationale prin raportare la standardele nationale. Calitatea procesului educational, se impune a fi asigurata pentru oricare dintre activitatile care se organizeaza astfel incat sa se asigurare calitate in conditii de echitate.
Competitivitatea este o consecinta a calitatii formarii, motiv pentru care aplicarea curriculumului national, in conformitate cu principiile in baza carora a fost elaborat, este imperativa. Imbunatatirea calitatii procesului educational, realizata si urmarita prin mijloace specifice, trebuie sa devina efectiva, fiind practicata in primul rand la nivelul unitatii de invatamant si evaluata la nivel judetean. Rezultatele scolare reprezinta indicatori relevanti pentru masurarea calitatii, dar acestia trebuie analizati in contextul tuturor factorilor care concura la realizarea procesului educational realizat cu scopul dezvoltarii profilurilor de formare conforme idealului educational.
- dezvoltarea institutionala, in sensul imbunatatirii constructiei institutionale, reprezinta un element cheie fara de care nu este posibila realizarea celor mentionate. Abordarea ingusta a acestei prevederi in afara considerarii noului tip de cultura organizationala, a dialogului social, a parteneriatului, a dezvoltarii comunicarii interinstitutionale, a negocierii, ar fi cel putin paguboasa. Interactinea scolii cu mediul social, cultural si economic, transformarea scolii in centru de resurse educationale, de dezvoltare a resurselor umane la nivelul comunitatii reprezinta modalitatea concreta de asigurare a functiei adaptative a educatiei in conditiile implicarii actorilor multipli participanti la dezvoltarea educatiei, inclusiv a formarii profesionale. De asemenea, este deosebit de important ce efort financiar este necesar pentru organizarea si desfasurarea procesului educational. Indicatori de tipul cost/beneficii, rata de revenire, este obligatoriu sa fie utilizati in procesul decizional. Totodata, raspunderea publica trebuie practicata de managementul oricarei institutii din sistemul educational.
Nici unul dintre obiectivele strategice enumerate nu se pot realiza numai prin interventia Ministerului Educatiei Nationale. In acest context trebuie inteleasa si realizata descentralizarea si consolidarea autonomiei institutionale a scolilor si liceelor.
Noul aranjament institutional, din punct de vedere al rolurilor care trebuie asumate, presupune a redistribuie a puterii si influentei, iar prin implicarea actorilor multipli in procesul de construire a misiunii scolii, de dezvoltare si de autoevaluare, inseamna de fapt asumarea colectiva a responsabilitatilor.
Inspectoratele scolare reprezinta in conceptia de dezvoltare institutionala a invatamantului preuniversitar, a administratiei publice a domeniului educational in general, institutia care asigura coerenta strategiei nationale a procesului educational cu programele de dezvoltare elaborate la nivel local si judetean, precum si cu practica curenta realizata prin activitatea didactica zilnica in care este implicat fiecare elev din Romania.
In acest sens, actionand ca interfata intre nivelul central si local, inspectoratele scolare asigura comunicarea strategica institutionala, compatibilizarea demersurilor proiective cu cele actionale si evaluative, astfel incat, fiecare cadru didactic, fiecare parinte, fiecare elev sa beneficieze de toate informatiile necesare pentru intelegerea si participarea la actul educational, astfel incat sa se asigure sanse egale in educatie pentru toti elevii prin accesul la activitati de invatare si formare de acelasi nivel calitativ.
Masurile de descentralizare elaborate de minister in cadrul politicilor specifice domeniului, stabilesc inspectoratelor scolare noul lor rol, prin renuntarea la atributiile preponderent de administrare a sistemului si trecerea la atributiile de realizare si monitorizare a calitatii procesului educational in conditiile unui efort financiar optim din punct de vedere al raportului cost/beneficiu in ceea ce priveste investitia in educatie.
Sistemul educational conceput ca sistem deschis participarii actorilor multipli, flexibil, care faciliteaza obtinerea "valorii adaugate" in procesul de dezvoltare personala si profesionala a fiecarui elev, trebuie astfel organizat incat sa genereze increderea reciproca a actorilor implicati, atat a actorilor interni cat si a celor externi, in oferta educationala. In temeiul Legii invatamantului nr. 84/1995 modificata prin Legea nr.151/1999, Art. 142,143;

Avand in vedere prevederile Ordinului Ministerului Educatiei Nationale (OMEN) nr. 3513/30.03.1999 privind descentralizarea invatamantului preuniversitar si consolidarea autonomiei institutionale, OMEN nr. 4576 din 29.09.1999 privind aprobarea structurii inspectoratelor scolare judetene si al municipiului Bucuresti, cu completarile ulterioare,
In temeiul Hotararii Guvernului nr. 690/1997, privind organizarea si functionarea MEN, cu modificarile ulterioare,

Ministrul Educatiei Nationale
dispune:

Art. 1. Inspectoratele scolare au rolul de coordonare inter-institutionala si comunicare strategica intre Ministerul Educatiei Nationale si unitatile de invatamant urmarind prin activitatea lor imbunatatirea si asigurarea calitatii procesului educational si a realizarii sanselor egale in educatie pentru toti elevii, prin accesul la activitati de invatare si formare de acelasi nivel calitativ si prin asigurarea "valorii adaugate" in procesul de dezvoltare personala si profesionala a fiecarui elev.

Art. 2. (1) Inspectoratele scolare sprijina dezvoltarea institutionala a unitatilor de invatamant in vederea consolidarii autonomiei institutionale, in conditii de competitie, in conformitate cu precizarile standardelor nationale si a descriptorilor de performanta specifici fiecarui nivel de invatamant. Dezvoltarea institutionala va asigura participarea si integrarea institutiei scolare in programele de dezvoltare socio-economica la nivel comunitar. (2) Inspectoratele scolare vor indeplini acest rol pana la 1 septembrie 2004, termen la care este planificata profesionalizarea managementului scolar. Managerul scolar devine o profesie reglementata, a carei ocupare este conditionata de studii specializate. (3) Pana la aceeasi data Ministerul Educatiei Nationale asigura conditiile reorganizarii inspectoratelor prin redistribuirea responsabilitatilor intre nivelul regional si judetean.

Art. 3. Inspectoratele scolare asigura, prin aparatul propriu si prin implicarea profesorilor-metodisti si a profesorilor-formatori, implementarea curriculumului national in fiecare unitate de invatamant, la fiecare clasa si la fiecare grupa de studiu, in conditiile respectarii principiilor care stau la baza conceptiei Planurilor-cadru de invatamant, atat pentru invatamantul obligatoriu, cat si pentru invatamantul liceal, profesional (scoala profesionala si scoala de ucenici) si post-liceal.

Art. 4. (1) Inspectoratele scolare, in conformitate cu noul lor rol, incepand cu anul scolar 1999-2000, isi concentreaza activitatea prioritar in domeniul calitatii procesului educational, precum si in domeniul gestiunii si administrarii eficiente si efective a resurselor umane si materiale. (2) Celelalte activitati se vor realiza prin proiecte elaborate si dezvoltate in colaborare cu alte institutii care permit diversificarea surselor de venituri si, deci incadrarea suplimentara de personal.

Art. 5. Fiecare inspectorat scolar isi va organiza activitatea in trei compartimente administrative principale: - compartimentul curriculum si inspectie scolara; - compartimentul dezvoltare institutionala si managementul resurselor umane; - compartimentul administrare si gestiune resurse financiare si materiale.

Art. 6. Compartimentul curriculum si inspectie scolara se organizeaza pe niveluri de invatamant (pre-primar si primar) si arii curriculare, avand ca principale atributii indrumarea si evaluarea activitatii realizata in relatia directa cu elevul. Implementarea Curriculumului National, activitatile de examinare si evaluare ale elevilor reprezinta domeniile prioritare de actiune. Coordonarea procesului de elaborare si/sau formulare a recomandarilor in vederea procurarii auxiliarelor curriculare se circumscrie domeniului de competente a acestui compartiment. Centrul sau Cabinetul de asistenta psihopedagogica va participa la realizarea obiectivelor procesului educational. Se vor avea in vedere formele institutionalizate si activitatile specifice organizate in vederea asigurarii sanselor egale in educatie si pentru elevii care provin din randul populatiei cu nevoi speciale (minoritati etnice, elevi cu cerinte educative speciale determinate de un anumit grad si tip de handicap expertizat, elevi care provin din familii care traiesc in conditii sociale precare). Activitatea educativa extrascolara este circumscrisa prin formele sale specifice acestui compartiment, inclusiv prin participarea institutiilor organizate in acest scop, in conditiile legii.

Art. 7. (1) Compartimentul dezvoltare institutionala si managementul resurselor umane se organizeaza tinand seama de nivelurile de invatamant preuniversitar si de finalitatile acestora. (2) Dezvoltarea institutionala va urmari managementul educational, capacitatea de autoevaluare a unitatii de invatamant, dezvoltarea culturii organizationale pentru asigurarea transparentei procesului educational, capacitatea de relationare a unitatii de invatamant cu mediul cultural, social si economic specific comunitatii, capacitatea de participare a unitatii de invatamant la dezvoltarea comunitara si regionala prin programe si proiecte specifice educatiei permanente. Se vor avea in vedere atat programele specifice educatiei pentru sansa a doua, cat si programele de educatie si formare a adultilor. Dezvoltarea institutionala include participarea unitatilor de invatamant si a actorilor multipli implicati in procesul decizional la programele dezvoltate in Romania cu sprijinul Uniunii Europene (Leonardo, Socrates, Dezvoltare regionala) sau cu alti parteneri. Unitatea de invatamant este autorizata sa identifice si sa participe in programe dezvoltate in parteneriat cu scoli din afara Romaniei in conditiile in care sunt respectate finalitatile educationale si celelalte prevederi legale. Inspectoratul scolar va continua procesul de evaluare institutionala pe baza standardelor nationale, precum si selectia unitatilor scolare reprezentative. Inspectoratul scolar va asigura optimizarea retelei scolare prin analiza indicatorilor specifici hartii scolare, tinand seama de tendintele demografice si de dezvoltare socio-economica, astfel incat sa fie posibila realizarea simultana a calitatii si echitatii in educatie, in conditiile unui efort financiar minim. (3) Incepand cu anul scolar 1999-2000 se va realiza gestiunea previzionala a dezvoltarii resurselor umane proprii sistemului educational. In acest sens se va realiza bilantul nevoilor competentelor necesare pentru a sustine realizarea finalitatilor procesului educational, pe baza caruia se vor stabili politicile de recrutare si selectie si de dezvoltare profesionala a personalului. In egala masura se va avea in vedere cooperarea cu institutiile care asigura formarea initiala a personalului in vederea adaptarii ofertelor de formare la nevoile identificate. Ministerul Educatiei Nationale va asigura rolul de mediator. Casa Corpului Didactic va participa la procesul de dezvoltare profesionala a managerilor si a personalului didactic si didactic auxiliar. Inspectoratele scolare vor asigura descentralizarea deciziei de selectie si recrutare a personalului didactic prin unitatile de invatamant reprezentative. (4) Inspectoratul scolar va asigura prin metode si mijloace specifice cresterea gradului de cuprindere a populatiei scolare in procesul educational precum si participarea elevilor atat la studiile specifice invatamantului obligatoriu cat si intr-o forma de invatamant secundar superior. (5) Inspectoratele scolare vor asigura dezvoltarea bazei de date specifice judetului/municipiului care sa sustina deciziile formulate in procesul de dezvoltare institutionala, optimizare a retelei scolare, selectiei si dezvoltarii profesionale a personalului.

Art. 8. Compartimentul administrare si gestiune resurse financiare si materiale Gestiunea resurselor financiare, cuprinde contabilitate, buget si salarizare, precum si Controlul financiar intern, auditul intern si controlul financiar preventiv. In acest caz se va avea in vedere preluarea unor atributii de catre autoritatile publice locale, precum si organizarea controlului financiar propriu pe baza gestiunilor existente la nivel judetean (actuala alocare are in vedere 1 zi/ gestiune in timpul a 258 zile lucratoare). Gestiunea resurselor materiale se va realiza prin personal specializat in probleme specifice patrimoniului si investitiilor. In cazul programului de reabilitare scolara personalul va fi salarizat din fondurile acestuia. Personalul administrativ al inspectoratului asigura serviciile specifice conform normativelor in vigoare.

Art. 9. (1) Managementul inspectoratului scolar este asigurat prin inspectorul scolar general, doi inspectori scolari generali adjuncti cu sarcini de coordonare a compartimentelor "Curriculum si inspectie scolara" si "Dezvoltare institutionala si managementul resurselor umane", precum si un director cu sarcini de coordonare a compartimentului de "gestiune si administrare a resurselor materiale si financiare". (2) In cadrul fiecarui inspectorat va functiona si compartimentul contencios. (3) Structurile manageriale specifice unui inspectorat scolar sunt: Consiliul de Administratie, Consiliul Consultativ, Comisiile tematice (curriculum, inspectie scolara, evaluare institutionala, evaluare de proces, manuale, finantare, parteneriat social, educatie permanenta etc)

Art. 10. Numarul de posturi pentru fiecare inspectorat scolar se diminueaza cu minimum 5% fata de numarul de posturi aprobat prin OMEN nr. 4717 din 15 octombrie 1999.

Art. 11. Inspectoratele scolare vor transmite Ministerului Educatiei Nationale, spre analiza si aprobare alocarea posturilor, pana la data de 6 martie 2000. Ministerul Educatiei Nationale va finaliza aprobarile pana la data de 15 martie 2000.

Art. 12. Secretariatul de Stat pentru Minoritati, Secretariatul de Stat pentru invatamant preuniversitar, Directia Generala a Finantelor, Directia Generala Resurse Umane, Directia Generala Invatamant Preuniversitar, Unitatea de Coordonare a Programului de reforma a invatamantului preuniversitar co-finantat de Banca Mondiala si inspectoratele scolare vor aduce la indeplinire prezentul ordin.

Ministru, Andrei Marga, Secretar de stat, Mircea Fronescu, Secretar de stat, Joszef Koto, Secretar general, Horia Gavrila, Consilier, Dakmara Georgescu, Consilier, Catalin Baba, Director general, Madlen Serban, Director general, Liliana Preoteasa, Director general, Laslo Murvai, Director general, Marian Caraus, Director, Cristina Icociu

Alte legi     Institutii     Stiri     Dictionar