portalul ofertei de cursuri

Legea Învatamântului
(3) - art. 116-185
(1) - art. 1-69, (2) - art. 70-115

Art. 116. - Institutiile si unitatile de învatamânt particular se supun evaluarii si controlului, in conditiile legii.

Art. 117. - (1) Învatamântul cooperatist se desfasoara in unitati care sunt proprietatea asociatiilor cooperatiste. (2) Finantarea învatamântului cooperatist se asigura din fonduri proprii ale asociatiilor cooperatiste, din taxe scolare si din alte surse. (3) Ministerul Învatamântului acopera de la bugetul de stat cheltuielile pentru salarizarea personalului didactic, cu exceptia personalului care asigura instruirea practica. (4) Unitatilor de învatamânt cooperatist li se aplica prevederile Art. 115. din prezenta lege.

Capitolul XII
Învatamântul pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale

Art. 118. - Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna la toate nivelurile si formele de învatamânt, in conditiile prezentei legi.

Art. 119. - (1) In functie de necesitatile locale, se pot organiza, la cerere si in conditiile legii, grupe, clase, sectii sau scoli cu predarea in limbile minoritatilor nationale. (2) Prevederile alin. (1) al acestui articol se vor aplica fara a se aduce atingere invatarii limbii oficiale si predarii in aceasta limba.

Art. 120. - (1) Limba si literatura romana se predau in învatamântul primar dupa programe de învatamânt si manuale scolare elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva. In învatamântul gimnazial si liceal, Limba si literatura romana se predau dupa programe de învatamânt si manuale scolare identice cu cele pentru clasele cu predarea in limba romana. (2) In învatamântul gimnazial si liceal, Istoria romanilor si Geografia Romaniei se predau in limba romana, dupa programe si manuale identice cu cele pentru clasele cu predarea in limba romana. Examinarea la aceste discipline se face in limba romana. In învatamântul primar, aceste discipline se predau in limba materna. (3) In programele si manualele de Istorie universala si de Istorie a romanilor se vor reflecta istoria si traditiile minoritatilor nationale din România. (4) In învatamântul gimnazial se introduce, la cerere, ca disciplina de studiu, Istoria si traditiile minoritatilor nationale, cu predare in limba materna. Programele analitice si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Învatamântului.

Art. 121. - Elevilor apartinand minoritatilor nationale, care frecventeaza unitati de învatamânt cu predarea in limba romana, li se asigura, la cerere si in conditiile legii, ca disciplina de studiu, limba si literatura materna, precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respective.

Art. 122. - (1) In învatamântul de stat profesional, liceal - tehnic, economic, administrativ, agricol, silvic, agromontan - , cat si in învatamântul postliceal, pregatirea de specialitate se face in limba romana, asigurandu-se, in functie de posibilitati, insusirea terminologiei de specialitate si in limba materna. (2) In învatamântul medical universitar de stat, in cadrul sectiilor existente, pregatirea de specialitate se poate face in continuare in limba materna, cu obligatia insusirii terminologiei de specialitate in limba romana.

Art. 123. - In învatamântul universitar de stat se pot organiza, la cerere si in conditiile prezentei legi, grupe si sectii cu predarea in limba materna pentru pregatirea personalului necesar in activitatea didactica si cultural-artistica.

Art. 124. - In învatamântul de toate gradele, concursurile de admitere si examenele de absolvire se sustin in limba romana. Concursuri de admitere si examene de absolvire pot fi sustinute in limba materna la scolile, clasele si specializarile la care predarea se face in limba materna respectiva, in conditiile prezentei legi.

Art. 125. - Ministerul Învatamântului asigura, in limba de predare, pregatirea si perfectionarea personalului didactic, precum si manuale scolare si alte materiale didactice.

Art. 126. - In conducerea unitatilor si a institutiilor de învatamânt in care exista grupe, clase sau sectii cu predare in limbile minoritatilor nationale se asigura o reprezentare proportionala a cadrelor didactice din randul minoritatilor, cu respectarea competentei profesionale.

TITLUL III
Continutul învatamântului

Capitolul I
Învatamântul preuniversitar

Art. 127. - (1) Continutul învatamântului preuniversitar este asigurat prin planuri de învatamânt, programe analitice si manuale scolare. (2) Planurile de învatamânt cuprind discipline obligatorii, optionale si facultative, precum si numarul de ore aferent fiecareia dintre acestea. Ponderea disciplinelor optionale si facultative creste in clasele finale ale învatamântului gimnazial si liceal. (3) Programele analitice stabilesc, pentru fiecare disciplina din planul de învatamânt, obiectivele instructiv-educative si formative ale disciplinei si evidentiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental si aplicativ, oferind orientari metodologice generale pentru realizarea acestora.

Art. 128. - (1) Planurile de învatamânt si programele analitice pentru învatamântul preuniversitar se aproba de catre Ministerul Învatamântului, la propunerea comisiei nationale de specialitate. (2) In unitatile de învatamânt se utilizeaza numai manuale scolare aprobate de Ministerul Învatamântului. (3) In unitatile de învatamânt se pot utiliza manuale alternative, selectate prin concurs, la nivel national. Cadrul didactic are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual. (4) Obiectivele specifice in evaluarea procesului instructiv-educativ pe fiecare nivel de învatamânt se stabilesc prin standarde aprobate de Ministerul Învatamântului.

Capitolul II
Învatamântul superior

Art. 129. - (1) In institutiile de învatamânt superior planurile de învatamânt se elaboreaza de catre facultati sau departamente, se analizeaza in cadrul consiliilor acestora, se aproba de catre senatele universitare si se avizeaza de catre Ministerul Învatamântului pentru a fi in concordanta cu standardele nationale. Modificarea planurilor de învatamânt se poate face numai incepand cu anul I. (2) Programele analitice se elaboreaza de catre titularii de discipline si se aproba de catre catedra sau departament.

Art. 130. - In functie de specificul facultatilor si al specializarilor, planurile de învatamânt si programele analitice pot fi concepute si in structura modulara.

Capitolul III
Activitatea extrascolara

Art. 131. - (1) Continutul instruirii si educatiei la toate nivelurile de organizare a învatamântului se completeaza prin activitati extrascolare. (2) Activitatea extrascolara se organizeaza de catre scoli, cluburi, palate ale copiilor si elevilor, administratiile judetene ale taberelor, conducerile taberelor scolare si bazelor sportive, turistice si de agrement si de alte unitati pentru activitati complementare, cu sprijinul familiei si al altor factori interesati. (3) Activitatile extrascolare au continut stiintific, cultural-artistic, umanitar, ecologic, moral-civic, tehnic-aplicativ, turistic, sportiv, precum si caracter recreativ. (4) Palatul National al Copiilor si Elevilor din Bucuresti, subordonat Ministerului Învatamântului, precum si palatele copiilor din judete, din subordinea inspectoratelor scolare, au si rol metodologic pentru activitatile extrascolare.

Art. 132. - (1) Organizarea si competentele unitatilor specializate in activitatea extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Învatamântului, in colaborare cu Ministerul Tineretului si Sportului. (2) Ministerul Învatamântului, prin inspectoratele scolare, asigura si controleaza realizarea obiectivelor instruirii si educatiei extrascolare.

Capitolul IV
Educatia permanenta

Art. 133. - Pentru asigurarea educatiei permanente, Ministerul Învatamântului colaboreaza cu Ministerul Culturii si cu alte ministere interesate, precum si cu mijloacele de informare in masa, cultele religioase, universitatile populare, fundatiile culturale, alte societati si institutii, pentru a facilita accesul la stiinta si cultura al tuturor cetatenilor, indiferent de varsta, in vederea adaptarii lor la mutatiile majore care survin in viata sociala.

Art. 134. - Ministerul Învatamântului, prin unitatile si institutiile sale, acorda, pe baza de contract, asistenta de specialitate celor care organizeaza diferite programe de instruire a adultilor in sistemul educatiei permanente si al conversiei profesionale sau poate organiza asemenea programe din proprie initiativa.

Art. 135. - (1) Ministerele, regiile autonome, societatile comerciale, alte persoane juridice sau fizice pot organiza, impreuna cu unitatile de învatamânt sau separat, cursuri de pregatire si perfectionare profesionala a adultilor, in scopul calificarii propriilor salariati si a viitorilor angajati sau pentru conversie profesionala. (2) Cursurile organizate in conditiile alin. (1) nu sunt atestate de Ministerul Învatamântului, cu exceptia celor organizate in colaborare cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale pentru protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala. In situatia cand aceste cursuri se desfasoara pe baza unor programe avizate de Ministerul Învatamântului, ele se finalizeaza prin acordarea de certificate de calificare profesionala recunoscute de Ministerul Învatamântului.

Art. 136. - (1) Pentru instruirea adultilor, precum si pentru sprijinirea sistemului de învatamânt in realizarea unor obiective specifice, pot fi organizate, cu aprobarea Ministerului Învatamântului, institutii si retele de învatamânt deschis sau la distanta, care utilizeaza tehnologiile moderne de comunicare si de preluare a informatiilor. (2) Cheltuielile necesare pentru acest sistem de învatamânt sunt suportate de catre beneficiari si de catre institutiile interesate.

Capitolul V
Bibliotecile din învatamânt

Art. 137. - (1) In sistemul de învatamânt functioneaza, ca parte integranta, o retea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare si biblioteci pedagogice, ca institutii cu personalitate juridica, subordonate direct Ministerului Învatamântului; biblioteci ale institutiilor de învatamânt superior, ale facultatilor, colegiilor, departamentelor, catedrelor; biblioteci ale caselor corpului didactic; biblioteci scolare. (2) Bibliotecile mentionate la alin. (1) functioneaza pe baza de regulamente aprobate de Ministerul Învatamântului. (3) Bibliotecile din învatamânt pot organiza, cu aprobarea Ministerului Învatamântului si in colaborare cu Ministerul Culturii, sectii specifice, precum si alte forme pe care le considera necesare pentru studiul individual al adultilor.

Art. 138. - Pregatirea personalului de specialitate pentru biblioteci este asigurata de catre Ministerul Învatamântului prin studii universitare de scurta si de lunga durata, iar perfectionarea acestuia este coordonata de Ministerul Învatamântului.

Art. 139. - Coordonarea activitatii retelei bibliotecilor din învatamânt se asigura de catre Ministerul Învatamântului.

TITLUL IV
Conducerea învatamântului

Capitolul I
Ministerul Învatamântului si alte organisme de nivel national

Art. 140. - (1) Ministerul Învatamântului se organizeaza si functioneaza potrivit legii. (2) Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Învatamântului constituie structuri de experti si se sprijina pe organisme consultative, la nivel national, alcatuite pe criterii de prestigiu profesional si moral: Consiliul National pentru Reforma Învatamântului, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, Consiliul National de Finantare a Învatamântului Superior, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Învatamântul Superior, societatile stiintifice nationale ale cadrelor didactice, Consiliul National al Bibliotecilor, Consiliul National al Rectorilor si comisiile nationale de specialitate pe discipline. (3) Pentru confirmarea titlurilor, diplomelor si certificatelor universitare, Ministerul Învatamântului constituie Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. Membrii consiliului sunt profesori universitari, personalitati de prestigiu stiintific, cultural si moral, recunoscute pe plan national sau international. Ei sunt selectati, de regula, pe baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul functioneaza potrivit unui regulament propriu, aprobat de Ministerul Învatamântului. (4) Pe langa Ministerul Învatamântului functioneaza Federatia Sportului Scolar si Universitar, unitate autonoma, cu personalitate juridica. Indrumarea activitatii Federatiei Sportului Scolar si Universitar se face de catre Ministerul Învatamântului, in colaborare cu Ministerul Tineretului si Sportului.

Art. 141. - Ministerul Învatamântului conduce sistemul national de învatamânt, exercitand, in principal, urmatoarele atributii: a) coordoneaza si controleaza sistemul national de învatamânt; b) organizeaza reteaua învatamântului de stat si propune Guvernului cifrele de scolarizare, pe baza studiilor de prognoza, cu consultarea unitatilor de învatamânt, a autoritatilor locale si a agentilor economici interesati; c) aproba planurile de învatamânt, programele analitice si manualele scolare pentru învatamântul preuniversitar; d) instituie concurs national pentru manuale scolare si asigura finantarea editarii acestora; e) coordoneaza activitatea de cercetare stiintifica din învatamânt; f) elaboreaza metodologia-cadru a concursurilor de admitere in învatamântul superior; g) aproba infiintarea liceelor, a scolilor postliceale, a colegiilor si facultatilor; h) aproba, conform legii, regulamentele de organizare si functionare a unitatilor subordonate; i) elaboreaza studii de diagnoza si prognoza in domeniul restructurarii si modernizarii învatamântului si contribuie la perfectionarea cadrului legislativ; j) raspunde de elaborarea, omologarea si distribuirea mijloacelor de învatamânt; dezvolta si modernizeaza baza didactica materiala a învatamântului; k) asigura identificarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite; l) asigura scolarizarea specializata si asistenta psihopedagogica adecvata a copiilor si tinerilor cu deficiente fizice senzoriale, mentale sau asociate; m) analizeaza modul in care se asigura protectia sociala in învatamânt si propune masuri corespunzatoare Guvernului si autoritatilor publice locale abilitate; n) coordoneaza activitatea bibliotecilor universitare din subordine; o) raspunde de formarea si perfectionarea personalului didactic; p) coordoneaza, potrivit legii, numirea, transferarea, eliberarea si evidenta personalului didactic, de conducere, de indrumare si control si a celui auxiliar, din învatamântul de stat si din unitatile subordonate; r) raspunde de evaluarea sistemului national de învatamânt; s) elaboreaza si aplica strategiile de reforma pe termen mediu si lung ale învatamântului si educatiei; t) elaboreaza, impreuna cu Ministerul Afacerilor Externe, strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate in domeniul învatamântului; u) colaboreaza, pe baza de protocoale, cu statele in care traieste populatie de nationalitate sau de origine romana, pentru promovarea si desfasurarea învatamântului in limba materna; v) elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora; w) stabileste, pe baza intelegerilor si a conventiilor incheiate cu alte state, modalitatile de recunoastere si de echivalare a studiilor si diplomelor; x) stabileste, pentru învatamântul preuniversitar de stat, structura anului scolar, sesiunile de examene, perioadele de desfasurare a concursurilor, precum si vacantele scolare; y) elaboreaza si controleaza sistemul de evaluare a pregatirii elevilor si studentilor; z) controleaza modul de respectare a normelor financiar-contabile, de executie bugetara si de administrare a patrimoniului din sistemul national al învatamântului de stat.

Capitolul II
Inspectoratele scolare

Art. 142. - Inspectoratele scolare sunt organe de specialitate subordonate Ministerului Învatamântului, avand, in principal, urmatoarele atributii: a) urmaresc modul de organizare si de functionare a retelei de învatamânt preuniversitar si realizeaza inspectia scolara; b) asigura aplicarea legislatiei in organizarea, conducerea si desfasurarea procesului de învatamânt; c) infiinteaza, cu avizul Ministerului Învatamântului, unitati ale învatamântului de sta. - gradinite, scoli primare, gimnazii, scoli profesionale si de ucenici; d) propun Ministerului Învatamântului reteaua de scolarizare din raza lor teritoriala; e) asigura, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, scolarizarea elevilor, pe durata învatamântului obligatoriu; f) asigura incadrarea unitatilor de învatamânt cu personal didactic necesar, in conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic; g) organizeaza si indruma activitatea de perfectionare a personalului didactic, de cercetare stiintifica si alte actiuni complementare din învatamântul preuniversitar; h) asigura, impreuna cu autoritatile publice locale, utilizarea, dezvoltarea si protejarea bazei didactico-materiale din unitatile de învatamânt; i) coordoneaza organizarea concursurilor de admitere si a examenelor de absolvire din unitatile de învatamânt, precum si a concursurilor scolare; j) controleaza toate activitatile si serviciile de învatamânt preuniversitar organizate de agenti economici, fundatii, asociatii, culte si alte persoane juridice sau fizice, de pe raza lor teritoriala; constata eventualele incalcari ale prevederilor legale si iau masurile prevazute de lege; k) coordoneaza activitatea bibliotecilor din unitatile de învatamânt subordonate; l) coordoneaza si controleaza activitatea Casei corpului didactic.

Art. 143. - (1) Structura inspectoratelor scolare se stabileste de catre Guvern, la propunerea ministrului învatamântului. (2) In structura inspectoratelor scolare din judetele cu învatamânt si in limbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru acest învatamânt. (3) Unitatile extrascolare si unitatile conexe învatamântului preuniversitar sunt subordonate inspectoratului scolar. (4) Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie si un consiliu consultativ. Consiliul de administratie este format din inspectorul scolar general, inspectorii scolari generali adjuncti, inspectori de specialitate, directorul Casei corpului didactic, contabilul sef si consilierul juridic al inspectoratului scolar. Inspectorul scolar general este presedintele de drept al consiliului de administratie. Consiliul consultativ este format din directori de unitati de învatamânt, alte cadre didactice de prestigiu si reprezentanti ai parintilor, ai autoritatilor locale administrative, ai comunitatilor religioase si ai agentilor economici. Presedintele consiliului consultativ este ales prin vot secret dintre membrii acestuia. (5) Inspectoratele scolare organizeaza periodic conferinte judetene ale personalului didactic din învatamântul preuniversitar, pe specialitati, cu rol consultativ, participativ si metodic.

Art. 144. - (1) Inspectorul scolar general, inspectorii scolari generali adjuncti si directorul Casei corpului didactic sunt numiti prin ordin al ministrului învatamântului, pe baza criteriilor de competenta profesionala si manageriala. (2) Inspectorii scolari se numesc de catre inspectorul scolar general, prin concurs, pe baza criteriilor de competenta profesionala si manageriala, de regula pe o perioada de 4 ani. (3) Concursurile se desfasoara pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Învatamântului.

Capitolul III
Conducerea institutiilor si a unitatilor învatamântului de stat

Art. 145. - (1) Unitatile de învatamânt preuniversitar sunt conduse de directori, ajutati, dupa caz, de directori adjuncti. In activitatea de conducere, directorii se bazeaza pe consiliul profesoral si pe consiliul de administratie. Aceste consilii functioneaza in temeiul unui regulament elaborat de Ministerul Învatamântului. (2) Consiliul profesoral al unitatii de învatamânt, cu rol de decizie in domeniul instructiv-educativ, este format din personalul didactic de predare din unitatea respectiva si este prezidat de director. (3) Consiliul de administratie al unitatii de învatamânt, cu rol de decizie in domeniul administrativ, este format din cel putin 5 membri, dar nu mai mult de 11 membri, intre care directorul unitatii, directorul adjunct, contabilul sef, cadre didactice alese de consiliul profesoral si reprezentanti ai parintilor, precum si ai administratiei publice locale. In consiliul de administratie se includ si reprezentanti ai agentilor economici care asigura baza materiala pentru practica. Directorul unitatii de învatamânt este presedintele consiliului de administratie. (4) Unitatea de învatamânt prescolar sau primar afiliata altei unitati de învatamânt isi alege 1-2 cadre didactice in consiliul de administratie al acesteia. (5) In consiliile de administratie ale liceelor si scolilor postliceale se includ 1-2 elevi. (6) Directorii si directorii adjuncti ai unitatilor din învatamântul prescolar, primar, gimnazial si profesional, precum si directorii adjuncti din învatamântul liceal si postliceal sunt numiti de inspectorul scolar general. (7) Directorii unitatilor din învatamântul liceal si postliceal sunt numiti prin ordin al ministrului învatamântului, la propunerea inspectorului scolar general. (8) Directorii unitatilor destinate activitatilor extrascolare sunt numiti de ministrul învatamântului la unitatile direct subordonate Ministerului Învatamântului si de catre inspectorul scolar general pentru unitatile din subordinea inspectoratului scolar. (9) Numirea directorilor si a directorilor adjuncti ai unitatilor de învatamânt mentionate la alin. (6) si (7) se face pe baza criteriilor de competenta profesionala si manageriala, pe o perioada de 4 ani, de regula, la propunerea consiliilor profesorale respective. Metodologia de numire se stabileste de Ministerul Învatamântului.

Art. 146. - Institutiile de învatamânt superior sunt conduse de senate, iar facultatile si departamentele, de consilii. Senatele sunt prezidate de rectori, consiliile facultatilor, de decani, iar consiliile departamentelor, de directori. Atributiile si raporturile acestor organisme se stabilesc prin Carta universitara. Hotararile senatelor, ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor se iau cu majoritatea membrilor prezenti, daca numarul lor reprezinta cel putin 2/3 din totalul membrilor.

Art. 147. - Conducerea operativa a institutiei de învatamânt superior este asigurata de biroul senatului alcatuit din: rector, prorectori, secretar stiintific si director general administrativ. Presedintele biroului senatului este rectorul.

Capitolul IV
Evaluarea in învatamânt

Art. 148. - (1) Evaluarea învatamântului, ca sistem si proces, se asigura de catre Ministerul Învatamântului prin institutii si organisme specializate, in baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului învatamântului. (2) Evaluarea învatamântului universitar si postuniversitar se asigura prin forme specifice, in conformitate cu dispozitiile legale si cu normele autonomiei universitare. (3) In sistemul national de învatamânt si educatie notarea se face, de regula, de la 10 la 1.

Art. 149. - Ministerul Învatamântului asigura evaluarea periodica a nivelului de pregatire profesionala si metodica a personalului didactic din învatamânt.

Art. 150. - (1) Inspectorul scolar general elaboreaza, la sfarsitul fiecarui an scolar, un raport privind starea învatamântului din judet, respectiv din municipiul Bucuresti. Acest raport se prezinta Ministerului Învatamântului, prefecturii, consiliului judetean, consiliilor locale si tuturor unitatilor de învatamânt din judet, respectiv din municipiul Bucuresti. (2) Rectorul institutiei de învatamânt superior elaboreaza, la sfarsitul fiecarui an universitar, un raport privind starea institutiei de învatamânt, pe care il transmite Ministerului Învatamântului, prefecturii si consiliului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti. (3) Ministrul învatamântului inainteaza Parlamentului raportul anual asupra starii sistemului national de învatamânt, pana la data de 15 octombrie. Concomitent, sunt prezentate directiile si prioritatile de dezvoltare a învatamântului preuniversitar si superior. Raportul anual se da publicitatii.

TITLUL V
Resurse umane

Capitolul I
Personalul din învatamânt. Elevi si studenti

Art. 151. - (1) Personalul din învatamânt este format din personal didactic, personal de cercetare, personal didactic auxiliar si personal administrativ. (2) Personalul didactic este format din: a) educatoare - in învatamântul prescolar; b) invatatori - in învatamântul primar; c) institutori - in învatamântul prescolar si primar; d) maistri-instructori - in învatamântul gimnazial, profesional, liceal si postliceal; e) profesori - in învatamântul gimnazial, profesional, liceal si postliceal; f) preparatori, asistenti universitari, lectori universitari (sefi de lucrari), conferentiari universitari, profesori universitari si profesori universitari consultanti - in învatamântul superior. (3) In învatamânt poate functiona personal didactic asociat. (4) Personalul de cercetare este integrat in catedre, departamente, unitati sau centre de cercetare si de microproductie. (5) In învatamântul de toate gradele functioneaza personal didactic auxiliar, definit conform Statutului personalului didactic.

Art. 152. - Functiile didactice pe tipuri si forme de învatamânt, precum si conditiile pentru ocuparea acestora se stabilesc prin Statutul personalului didactic.

Art. 153. - (1) Norma didactica pentru învatamântul preuniversitar se reglementeaza prin Statutul personalului didactic. (2) Norma didactica pentru profilurile cu formatiuni specifice de instruire, cat si pentru unitati de învatamânt din localitati izolate sau pentru clase cu un numar redus de elevi, se reglementeaza de catre Ministerul Învatamântului. (3) Norma didactica pentru învatamântul universitar si postuniversitar se reglementeaza prin Statutul personalului didactic.

Art. 154. - (1) In învatamântul de stat si particular posturile didactice se ocupa prin concurs. Conditiile pentru ocuparea functiilor de conducere se stabilesc prin Statutul personalului didactic. (2) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoana care indeplineste conditiile prevazute de Statutul personalului didactic. (3) Validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice din învatamântul preuniversitar de stat se face de catre inspectoratele scolare, la propunerea comisiilor de concurs. (4) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice din învatamântul universitar si postuniversitar se aproba de catre consiliile facultatilor, la propunerea comisiilor de concurs, prin vot nominal deschis, si se valideaza de catre senatele universitare, folosind aceeasi procedura. Titlurile didactice de conferentiar universitar si de profesor universitar sunt confirmate de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. Pe baza confirmarii, ministrul învatamântului emite ordin de acordare a titlurilor de conferentiar universitar si de profesor universitar. (5) Candidatul la concursul pentru ocuparea unui post didactic cu predare in alta limba decat aceea in care si-a facut studiile superioare sustine, in fata unei comisii de specialitate, un test de cunoastere a limbii in care urmeaza sa faca predarea.

Art. 155. - Ministerul Învatamântului are obligatia de a asigura pregatirea si perfectionarea personalului didactic din sistemul national de învatamânt si stabileste, prin organisme de specialitate, standardele nationale pentru atestarea calitatii de cadru didactic.

Art. 156. - (1) Drepturile si indatoririle personalului didactic sunt prevazute in Statutul personalului didactic si in Carta universitara. (2) Dreptul la contestatie al persoanelor fizice sau juridice din învatamânt se exercita prin adresare catre forul ierarhic superior celui a carui decizie este contestata.

Art. 157. - (1) In institutiile si unitatile de învatamânt sunt interzise pedepsele corporale. (2) Personalul didactic care practica asemenea metode va fi sanctionat administrativ sau, in functie de gravitatea abaterii, se va supune rigorilor legii. (3) Drepturile si indatoririle elevilor sunt stabilite prin regulament elaborat de Ministerul Învatamântului, iar pentru studenti acestea sunt cuprinse in Carta universitara si in regulamentele institutiilor de învatamânt superior.

Art. 158. - (1) In învatamântul preuniversitar, formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu. Grupa cuprinde in medie 15 prescolari, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20; clasa din învatamântul primar are in medie 20 de elevi, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 25; clasa din învatamântul gimnazial are in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 30; clasa sau anul de studiu din învatamântul profesional, liceal si postliceal are in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30. (2) Situatiile speciale privind formatiunile de elevi sau de prescolari din grupa mare aflate sub efectivul minim se aproba de catre Ministerul Învatamântului.

Capitolul II
Perfectionarea personalului didactic

Art. 159. - In cadrul sistemului national de învatamânt, perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar constituie un drept care se realizeaza, in principal, prin: a) activitati de perfectionare metodica si psihopedagogica la nivelul catedrelor sau al colectivelor de specialitate din unitatile de învatamânt; b) conferinte, seminarii, dezbateri sau alte forme specifice de perfectionare la nivel interscolar, judetean, national sau international. Aceste actiuni pot fi organizate si in colaborare cu societati stiintifice ale cadrelor didactice; c) cursuri de perfectionare a pregatirii de specialitate, metodice si psihopedagogice sau pentru obtinerea definitivarii in învatamânt, ori a gradelor didactice, in conformitate cu prevederile legii.

Art. 160. - Perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar este coordonata de Ministerul Învatamântului, care asigura finantarea, si se realizeaza in: a) institutii de învatamânt superior, prin facultati, departamente si catedre, pentru perfectionarea pregatirii de specialitate; b) institutii de învatamânt superior, prin departamentele sau catedrele de pregatire a personalului didactic, pentru perfectionarea pregatirii metodice si psihopedagogice; c) colegii pedagogice si licee pedagogice, pentru perfectionarea de specialitate, metodica si psihopedagogica a personalului didactic din învatamântul prescolar si primar.

Art. 161. - Cursurile de perfectionare a cadrelor didactice se incheie prin colocviu. Aprecierea pregatirii se face prin calificative.

Art. 162. - (1) Casele corpului didactic sunt centre de documentare si de organizare a activitatilor de perfectionare, precum si a celor cu caracter stiintific, metodic si cultural. (2) Casa corpului didactic organizeaza corpul profesorilor metodisti, alcatuit din cadre didactice competente, selectate la fiecare specialitate. Acestea sprijina departamentele sau catedrele de pregatire a personalului didactic din institutiile de învatamânt superior, pentru realizarea perfectionarii.

Art. 163. - Pentru pregatirea si perfectionarea personalului didactic de conducere, indrumare si control, Ministerul Învatamântului infiinteaza si coordoneaza centre si alte forme institutionalizate, cu atributii in acest scop.

Art. 164. - Perfectionarea personalului didactic din învatamântul superior de stat este finantata de Ministerul Învatamântului prin bugetele institutiilor de învatamânt si se realizeaza prin: a) programe de documentare si schimburi de experienta la nivel national si international; b) programe de specializare si cooperare interuniversitara, in tara si in strainatate; c) învatamânt postuniversitar, organizat potrivit prevederilor din prezenta lege; d) programe de cercetare stiintifica, realizate in tara sau prin cooperare internationala; e) inovare educationala, creatie stiintifica, tehnica si artistica.

Art. 165. - Perfectionarea personalului didactic auxiliar din intregul sistem national de învatamânt se realizeaza conform prevederilor Art. 160.

TITLUL VI
Baza materiala si finantarea învatamântului de stat

Art. 166. - (1) Baza materiala a învatamântului de stat consta in intreg activul patrimonial al Ministerului Învatamântului, al institutiilor si unitatilor de învatamânt si de cercetare stiintifica din sistemul de învatamânt existent la data intrarii in vigoare a prezentei legi, precum si in activul patrimonial redobandit sau dobandit ulterior. (2) In intelesul prevederilor alin. (1), baza materiala a învatamântului cuprinde: spatii pentru procesul de învatamânt si cercetare stiintifica, mijloace de învatamânt si de cercetare aferente, biblioteci, edituri si tipografii, statiuni didactice si de cercetare, unitati de microproductie, ateliere scolare, ferme didactice, gradini botanice, terenuri agricole, camine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case de cultura ale studentilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere scolare, baze si complexuri cultural-sportive, palate si case ale copiilor si elevilor, baze de odihna si tratament, spatii cu destinatie de locuinta, precum si orice alt obiect de patrimoniu destinat învatamântului si salariatilor din învatamânt. (3) Baza materiala aferenta procesului de instruire si educatie mentionata la alin. (2) si realizata din fondurile statului sau din fondurile institutiilor si intreprinderilor de stat, in perioada anterioara datei de 22 decembrie 1989, se reintegreaza in patrimoniul Ministerului Învatamântului, al institutiilor si unitatilor de învatamânt si de cercetare stiintifica din sistemul învatamântului de stat. De asemenea, se reintegreaza si imobilele ce au apartinut Ministerului Învatamântului si care, conform Art. 20. alin. 2 din Legea nr. 15/1990, au trecut in patrimoniul unor societati comerciale. Reintegrarea se face fara plata, in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi. (4) Baza materiala a institutiilor de învatamânt superior de stat este de drept proprietatea acestora, iar cea a unitatilor de învatamânt preuniversitar, pana la aparitia legii patrimoniului public si privat al statului, ramane in proprietatea Ministerului Învatamântului, cu exceptia unitatilor scolare organizate impreuna cu agenti economici. (5) Constructiile si terenurile aferente procesului instructiv-educativ nu pot fi transferate decat cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului învatamântului, fara plata si numai in interes public. (6) Inchirierea bunurilor disponibile din dotarea învatamântului de stat se poate face pe baza de contract, cu revizuire anuala, numai cu acordul Ministerului Învatamântului.

Art. 167. - (1) Ministerul Învatamântului, prin inspectoratele scolare, asigura administrarea si functionarea tuturor unitatilor scolare din învatamântul preuniversitar. (2) Finantarea cheltuielilor de intretinere si reparare a bazei didactico-materiale a unitatilor din învatamântul preuniversitar este asigurata de catre consiliile judetene si locale din fondurile alocate special de la bugetul de stat, din bugetele locale, precum si din resurse proprii. (3) Ministerele de resort, autoritatile publice, precum si agentii economici interesati contribuie cu fonduri proprii, pe baza de contract, la intretinerea, dezvoltarea si modernizarea bazei materiale si de practica din unitatile de învatamânt profesional, liceal si postliceal de profil. (4) Ministerul Învatamântului asigura de la bugetul de stat fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic auxiliar si administrativ din unitatile si institutiile învatamântului de stat, precum si cheltuielile de functionare a acestora. (5) Fondurile de la bugetul de stat care revin Ministerului Învatamântului se repartizeaza distinct pe tipuri, niveluri si forme de învatamânt.

Art. 168. - (1) Unitatile de învatamânt primar si gimnazial din mediul rural si periurban, precum si liceele agricole agromontane, silvice si pedagogice, care nu au in proprietate terenuri agricole in extravilan, primesc in folosinta, pentru constituirea lotului didactic experimental, o suprafata de 1 ha pentru scolile primare, 2 ha pentru scolile gimnaziale, 3 ha pentru liceele pedagogice si minimum 10 ha pentru liceele agricole, agromontane si silvice, in echivalent arabil. (2) Loturile experimentale prevazute la alin. (1) se atribuie, la cerere, unitatilor scolare respective din terenurile agricole si silvice ce au apartinut scolilor sau, dupa caz, din fondul de rezerva al localitatilor, aflat la dispozitia consiliilor locale. (3) In cazul in care pe teritoriul localitatii nu exista resurse de pamant conform prevederilor alin. (2), suprafetele cuvenite se atribuie in folosinta din terenurile aflate in proprietatea autoritatilor publice locale sau in administrarea Agentiei Nationale de Dezvoltare si Amenajare Rurala. (4) Reconstituirea dreptului de proprietate la unitatile scolare prevazute la alin. (1), punerea in posesie, precum si eliberarea titlurilor de proprietate se fac de catre comisiile locale si judetene de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Art. 169. - (1) Finantarea învatamântului de stat se face de la bugetul de stat, in limitele a cel putin 4% din produsul intern brut, in concordanta cu urmatoarele cerinte: a) considerarea dezvoltarii învatamântului ca o prioritate nationala, pentru pregatirea resurselor umane la nivelul standardelor internationale; b) profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu diversificarea pietei muncii; c) dezvoltarea învatamântului superior si a cercetarii stiintifice universitare pentru integrare la varf in viata stiintifica mondiala. (2) Sistemul de finantare a învatamântului asigura descentralizarea gestionarii fondurilor si permite implicarea comunitatilor locale in alocarea de resurse financiare suplimentare pentru învatamânt. (3) Institutiile si unitatile de învatamânt pot beneficia si de alte surse de venituri dobandite in conditiile legii: venituri proprii, subventii, donatii, sponsorizari si taxe de la persoane juridice si fizice. Veniturile obtinute din aceste surse se gestioneaza si se utilizeaza integral la nivelul institutiei, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat. (4) Fondurile alocate învatamântului se repartizeaza institutiilor de învatamânt superior si inspectoratelor scolare. Inspectoratele scolare distribuie fondurile primite fiecarei unitati de învatamânt din teritoriu prin ordonatorii tertiari de credite subordonati. Pentru alocarea de fonduri catre institutiile de învatamânt superior de stat, ministrul învatamântului ia in considerare propunerile avansate de Consiliul National de Finantare a Învatamântului Superior, care functioneaza cu statut consultativ, in special pentru finantarea externa. Consiliul National de Finantare a Învatamântului Superior formuleaza si propuneri privitoare la criteriile si mecanismele de acordare a burselor si a altor forme de sprijin financiar. (5) Baza de calcul al fondurilor alocate fiecarei unitati si institutii de învatamânt reprezinta cuantumul din bugetul de stat care revine unui prescolar, elev, student sau cursant, in functie de nivelul si specificul instruirii si de ceilalti indicatori specifici activitatii in învatamânt, in special de cei referitori la calitatea prestatiei in învatamânt. (6) Învatamântului superior i se aloca un fond distinct de cercetare din bugetul global al cercetarii stiintifice. Alocarea fondurilor de finantare a cercetarii se face dupa criterii competitive, in functie de prioritatile nationale si de performantele obtinute sau anticipate. Competitia pentru fondurile de finantare a cercetarii este deschisa tuturor institutiilor de învatamânt superior acreditate. Alocarea fondurilor pentru finantarea cercetarii se face de catre Ministerul Învatamântului, la propunerea Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Învatamântul Superior. Consiliul are personal propriu, integrat in Ministerul Învatamântului. (7) Fondurile de investitii pentru obiective noi si dotari cu echipamente se aloca separat, in functie de prioritatile strategice ale dezvoltarii învatamântului. Pot beneficia de alocarea acestor fonduri toate unitatile si institutiile de învatamânt acreditate, conform legii. (8) Executia bugetara anuala a institutiilor si unitatilor de învatamânt este publica.

Art. 170. - (1) Elevii si studentii de la cursurile de zi din învatamântul de stat pot beneficia de burse de merit si burse de studiu. (2) Elevii si studentii pot beneficia de burse de ajutor social, de burse pe baza de contract incheiat cu agenti economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum si de credite pentru studiu acordate de banci, in conditiile legii. (3) Fondurile pentru acordarea burselor se repartizeaza inspectoratelor scolare si institutiilor de învatamânt superior de catre Ministerul Învatamântului, in functie de numarul de elevi sau de studenti de la cursurile de zi, respectiv al cursantilor de la studiile postuniversitare. (4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Învatamântului, in colaborare cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Criteriile specifice de acordare a burselor de merit, de studiu si de ajutor social se stabilesc, anual, in consiliile de administratie ale inspectoratelor scolare si in senatele universitare, in limitele fondurilor repartizate si in raport cu integralitatea efectuarii de catre elevi si studenti a activitatilor scolare si universitare. (5) Elevii, studentii si cursantii, straini, pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale. (6) Ministerul Învatamântului acorda anual burse de doctorat cu durata de 3-4 ani institutiilor care organizeaza aceasta forma de învatamânt. Bursele se obtin prin concurs, la nivelul institutiilor de învatamânt superior. Bursierii au drepturile si obligatiile profesionale ale unui preparator. (7) Ministerul Învatamântului acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare in strainatate din fonduri constituite in acest scop. Aceste burse se obtin prin concurs organizat la nivel national. (8) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. (6) si (7) pot participa studentii si absolventii institutiilor de învatamânt superior de stat si cei ai institutiilor de învatamânt superior particular acreditate.

Art. 171. - (1) Cheltuielile de intretinere a internatelor, caminelor si cantinelor destinate elevilor si studentilor se acopera din veniturile proprii ale unitatilor si institutiilor de învatamânt respective; ele se completeaza cu subventii acordate din bugetul de stat si din bugetele locale. (2) Institutiile de învatamânt superior de stat asigura, pentru efectuarea practicii comasate a studentilor, pe perioada prevazuta in planurile de învatamânt, cheltuielile de masa, cazare si transport, in situatiile in care practica se desfasoara in afara centrului universitar respectiv. (3) Documentatia tehnica si materialele pentru constructii destinate învatamântului de stat si celui particular acreditat, precum si achizitionarea de aparatura, utilaje, fond de carte, publicatii si dotari pentru procesul didactic sunt scutite de T.V.A. si de taxe vamale.

Art. 172. - Pentru învatamântul de stat prescolar, primar si gimnazial se asigura gratuit manualele scolare. Beneficiaza de aceeasi gratuitate si elevii din învatamântul profesional si liceal ai caror parinti au venitul lunar, pe membru de familie, egal sau mai mic decat salariul minim brut pe economie.

Art. 173. - Prescolarii, elevii si studentii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita, in cabinete medicale si psihologice scolare ori in policlinici si unitati spitalicesti de stat.

Art. 174. - (1) In timpul anului scolar, elevii si studentii beneficiaza de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local in comun. De aceeasi reducere beneficiaza elevii si studentii navetisti de la cursurile de zi. (2) Elevii si studentii beneficiaza de reducere cu 50% pe transportul intern auto, feroviar si naval, in perioada fiecarei vacante scolare, cate o singura calatorie dus-intors in localitatea de domiciliu. (3) Elevii si studentii beneficiaza de tarife reduse cu 50% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film si la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice. (4) De prevederile acestui articol beneficiaza, de asemenea, elevii si studentii din învatamântul particular acreditat. (5) Elevii si studentii etnici romani din afara granitelor tarii, bursieri ai statului roman, beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (3).

Art. 175. - (1) Activitatile extrascolare - stiintifice, tehnice, cultural-artistice si sportive -, precum si cele pentru elevii capabili de performante superioare sunt finantate de la bugetul public national, conform normelor stabilite de Ministerul Învatamântului. In acest scop, se pot folosi si alte surse de finantare. (2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul taberelor de creatie, sportive si de odihna ale elevilor si studentilor.

Art. 176. - Institutiile si unitatile de învatamânt pot primi donatii din tara si din strainatate, in conformitate cu legea, daca servesc politicii educationale a sistemului national de învatamânt si nu sunt contrare intereselor statului roman.

TITLUL VII
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 177. - (1) Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea materiala, disciplinara, contraventionala sau penala. (2) Impiedicarea persoanelor abilitate de a efectua controlul institutiilor sau al unitatilor de învatamânt constituie, dupa caz, abatere disciplinara ori contraventionala sau infractiune. Constatarea contraventiei sau a infractiunii si aplicarea sanctiunilor se fac de catre autoritatile abilitate.

Art. 178. - (1) Parintele sau tutorele legal instituit are dreptul de a alege forma de învatamânt si felul educatiei copilului minor. (2) Parintele sau tutorele legal instituit este obligat sa ia masuri pentru asigurarea frecventei scolare a elevului in învatamântul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa parintelui sau a tutorelui instituit legal constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 100.000 lei si 500.000 lei. (3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se fac de catre autoritatile prevazute la Art. 177. alin. (2).

Art. 179. - Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile legale privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.

Art. 180. - Asupra dreptului copilului minor de a urma scoala in limba romana sau in limba unei minoritati nationale hotaraste parintele sau tutorele legal instituit.

Art. 181. - Pana la intrarea in vigoare a legii privind Statutul personalului didactic, normele didactice raman la nivelul anului 1994, fiind stabilite prin Hotararea Guvernului nr. 283/1993.

Art. 182. - Unitatile de învatamânt aferente formelor de învatamânt prevazute la Art. 122. alin. (1) isi continua activitatea conform programelor actuale, pana la absolvirea ciclului scolar de catre cei care frecventeaza aceste scoli la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. 183. - Pana la elaborarea legii speciale de acreditare a unitatilor învatamântului particular preuniversitar, criteriile si standardele de evaluare si acreditare se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in baza prezentei legi.

Art. 184. - De la data intrarii in vigoare a prezentei legi, studentii inmatriculati in învatamântul universitar de stat, cu plata taxei de scolarizare, potrivit Hotararii Guvernului nr. 283/1993, pot beneficia de burse, in conditiile legale.

Art. 185. - (1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Pe data intrarii in vigoare a legii se abroga Legea educatiei si învatamântului nr. 28/1978, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi. (2) In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Ministerul Învatamântului elaboreaza regulamentele care decurg din aplicarea acestei legi si stabileste masuri tranzitorii.

Aceasta lege a fost adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din 28 iunie 1995, cu respectarea prevederilor Art. 74, alin. (1) si Art. 76, alin. (2) din Constitutia Romaniei.

Legea învatamântului
Art. 1-69, Art. 70-115, Art. 116-185